Istoric

Hirlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc. Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hirlaului. Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica – Biserica Sf. Gheorghe – primul monument cu un fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares. La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert, la Hirlau, ceea ce dovedeste atit consacrarea victoriilor pe cimpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cit si dezvoltarea deosebita a tirgului in acea perioada. Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este proclamat domn de Hirlau de catre Sfatul Tarii Moldovei. In timpul domniei lui Radu Mihnea, Hirlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul. Hirlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907.
În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Hîrlaul devine resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii lasi, dar pierde statutul de oras, recapâtându-l în anul 1968, când noua împartire administrativ-teritoriala, mai apropiata de traditii, îl arondeaza la judetul lasi. Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orasului Hirlau sau in imprejurimile sale se pot enumera cele care se leaga in primul rind de prezenta marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri. Biserica Sf. Dumitru ctitorita de Petru Rares in anul 1542, reprezinta prin imbinarea armonica a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atractie turistica a localitatii. Muzeul de istorie si etnografie, adapostit de Casa descendentilor logofatului Tautu, marcheaza principalele monumente din istoria tarii si pastreaza piese si obiecte de patrimoniu descoperite in anul 1600. In imprejurimile Hirlaului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore Ureche, Schitul Lacuri si Schitul Bals, din comuna Deleni si multe, multe alte obiective interesante

Așezare și vecini

Accesibilitate:

Retea hidrografica:

Populatia; resurse umane si piata fortei de muna: